| Habar n-am dacă mi-am pus totul în bagaj
|
| Dar mai am puțin și ies din oraș…
|
| Flashback-uri, am becuri în ochi
|
| Nu știu nimic concret, urează-mi noroc…
|
| Emoții — Totu-i intens
|
| Ciudat, parcă-i un déjà-vu imens
|
| Simt stres, tre' să mă redresez
|
| Dacă asta-i mâna Domnului, sigur e un test!
|
| Șoferu' îmi zice numai rahat
|
| A vorbit întruna, nu l-am ascultat
|
| Ce am eu pe cap, el nu va ști în veci…
|
| Nene, nu mai întreba, ca oricum nu-nțelegi, nu
|
| Cum să-ți explic io? |
| Cum să pricepi tu?
|
| Că nici nu știu cum să-ți definesc conceptu'
|
| Am auzit un strigăt care mi-a zis:
|
| «Scoală-te, nu mai dormi și du-te după vis!»
|
| Văd orașul ăsta în retrovizoare
|
| Care-i destinația oare?
|
| O să aflu mai târziu
|
| Dacă nu plec, n-o să știu
|
| Dar acum, am aflat că m-am riscat
|
| Păcat c-ai fost o proastă și te-ai panicat
|
| Eram sărac, dar pregătit de viață
|
| N-ai vrut să vii, fiindcă n-aveai siguranță…
|
| Și într-un final, nu ești de condamnat
|
| Știu ca urai străzile pe care am stat
|
| Că-mi plăcea să stau spart, cu golanii postat
|
| Scuze, nu mă vedeam vreun avocat!
|
| Credeam ca suntem amândoi în filmu' meu
|
| Da' tu ai dispărut când eu am dat de greu
|
| Iar acum, ai tupeu să te gândești că poate?
|
| Poate, poate… Da' nu se poate
|
| Că văd orașul ăsta în retrovizoare
|
| Și observ, că privind în spate, parcă mă doare
|
| Îmi mut privirea, îmi văd visul cu ochii
|
| Ți-am zis c-o să reușesc, când eram copii…
|
| Văd orașul ăsta în retrovizoare
|
| Care-i destinația oare?
|
| O să aflu mai târziu
|
| Dacă nu plec, n-o să știu |